MACROREGIUNEA
BUCURESTI-ILFOV
·
Pozitionare geografica:Regiunea
Bucureşti-Ilfoveste formata din
municipiul Bucureşti (capitala României ) şi judeţul Ilfov si se situeaza în sudul ţării, în partea
centrală a Câmpiei Române.
·
Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti-Ilfov
este de 1.821 km2, din
care 13,1% reprezintă teritoriul administrative al Municipiului Bucureşti şi
86,9% al judeţului Ilfov.
·
Populaţia regiunii, de 2.208.368 locuitori
în anul 2005. Municipiul Bucureşti este cea mai mare aglomerare urbană din
România, populaţia sa reprezentând circa 87% populaţia regiunii, peste 16% din
populaţia urbană a ţării, respectiv circa 9% din populaţia totală a României şi
având o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/km2.Populaţia judeţului Ilfov reprezintă numai
13% din totalul regiunii, acesta fiind incadrat în categoria judeţelor mici ale ţării cu o
densitate de aproximativ 180 locuitori/km2.
·
Cadrul natural al regiunii natural
este relativ monoton, în care predomină
văile create de apele curgătoare ce traversează regiunea, numeroase lacuri
naturale şi artificiale .Acest faptse datoreaza existentei in întregime pe subunitatea de relief Câmpia Româna.
·
Reţeaua de localităţi a Regiunii
Bucureşti-Ilfov e constituită din 9 oraşe, 32
comune
şi 91 sate. Dintre cele 9 oraşe doar unul este municipiu (Bucureşti). Ca număr
de locuitori se detaşează Bucureştiul, capitala ţării, cu aprox.2.000.000
locuitori, urmat de Buftea (circa 20.000) şi Otopeni (circa 10.000). Existenţa
oportunităţilor face însă ca numărul real al populaţiei care locuieşte în
regiune să fie mai ridicat decât cel înregistrat oficial.
Forţa de muncă şi migraţia
În Regiunea Bucureşti-Ilfov, rata de ocupare a forţei de muncă a
fost în anul 2005 de 59,4%
(media
naţională a fost 57,7%)., iar La nivelul
anului 2008, populatia ocupata numara 1032 mii persoane, iar numarul somerilor
BIM era de 36 mii persoane Rata de ocupare a forţei
de muncă feminine a fost de 53,4% (media naţională – 51,5%).
Cererea de forţă de muncă calificată a fost mai mare pentru
regiunea Bucureşti-Ilfov, astfel
încât,
corelat cu oportunităţile oferite de capitală – nivelul de viaţă citadin, cât
şi prestigiul –
populaţia
ocupată (în care predomină populaţia capitalei) are un nivel mai ridicat de
instruire
şi
calificare.
Rata şomajului în anul 2005 este scăzută (2,4%, media naţională
fiind de 5,9%) , iar in 2008 de numai
3.4%, sub media pe tara (cca. 6% in anul respectiv), ceea ce sugereaza ca
posibilitatea de a gasi un loc de muncă este reala. In 2009 somajul a fost de
4%, in timp ce media europeana a
fost de 8,9%. Şomajul de lungă durată este foarte
intens, iar cel al tinerilor (sub 25 de ani) are o pondere ridicată – 21,2%,
valoare apropiată de media naţională de 21,0%, iar munca la negru (în special
în sectorul terţiar) este răspândita.
Majoritatea şomerilor înregistraţi se caracterizează printr-un
vinel redus de educaţie, ceea ce
înseamnă aceasta regiune se confruntă cu o
cerere masiva de forţă de muncă calificata. Astfel ,rata şomajului are valori
de 2,0% în judeţul Ilfov şi 2,4% în Municipiul Bucureşti.
Cea
ce este foarte important este
posibilitatea pe care Regiunea Bucuresti o ofera locuitorilor si anume
ca genereaza cele mai multe si variate locuri de munca, populatia ocupata in
tranzactii imobiliare, transporturi, comert, invatamant, sanatate si alte
activitati reprezentand peste 80% din populatia ocupata totala a regiunii, in
vreme ce industria inglobeaza 16%, iar agricultura, vanatoarea si silvicultura
cca. 3%.
În ceea ce priveşte migraţia internă, începând cu 2001 balanţa
sporului migratoriu a devenit
pozitivă
pentru capitală, având o medie anuală de aproximativ 5.000 unităţi.
Economia regionala
Economia Regiunii este dominată în cea mai mare parte de
funcţiile capitalei, populaţia
activă
a regiunii fiind legată de unităţile care îşi desfăşoară activitatea aici, aceasta fiind
zona economica cea mai puternica si mai dinamica a tarii, fapt ce se reflecta
si in valoarea Produsului Intern Brut (PIB), indicatorul economic cel mai
sintetic.
Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă cea mai mare aglomerare
industrială a României, în care sunt prezente toate ramurile industriale. După
'90 , declinul industrial a condus la pierderea a numeroase locuri de muncă, si
la închiderea in masa a multor întreprinderi ineficiente; fapt ce a
accentuat
reducerea forţei de muncă din industrie şi migrarea ei către sectorul terţiar.
Comerţul, activităţile de depozitare, distribuţie,
administraţie– gospodărie comunală,
construcţii
au avut o evoluţie rapidă, astfel încât regiunea se distanţează ca nivel de dezvoltare
de celelalte regiuni, în ciuda poziţiei geografice nefavorabile. Una dintre
trăsăturile esentiale ale creşterii
economice din România în ultimii ani a fost creşterea importanţei dezvoltării
Regiunii Bucureşti-Ilfov şi în special a Municipiului Bucureşti. Aceasta se
aliniază tendinţei care afectează toate economiile de tranziţie, dar în România
este mult mai evidentă datorită dimensiunilor mari ale ţării atât ca populaţie
cât şi ca teritoriu.
Prezenţa capitalei conferă Regiunii o forţă şi o dinamică
economică superioare celorlalte
regiuni,
un nivel superior al PIB-ului şi o structură socială şi profesională de un
standard mai
ridicat.
Mediul economic al regiunii este deosebit de atractiv datorită
structurii instituţionale
existente,
a forţei de muncă calificate şi a sistemului de comunicaţii mai dezvoltat decât
în
alte
regiuni ale ţării, astfel incat si
volumul investitiilor straine directe atrase reprezinta aproape doua treimi din
totalul investiţiilor străine directe la nivel naţional. Cu 13.264 milioane de euro Investiţii Străine Directe atrase
până în anul2005, ceea ce reprezintă 60,6% din totalul investiţiilor străine
directe la nivel naţional, Regiunea Bucureşti-Ilfov se detaşează clar faţă de
celelalte regiuni ale ţării, pe locul second fiind Regiunea Sud-Est cu doar
8,4% din totalul Investiţiilor Străine Directe.
De
asemenea, densitatea IMM-urilor (numărul de IMM-uri/1000 de locuitori)
înregistrează în Regiunea Bucureşti-Ilfov cea mai mare valoare din ţară, în
anul 2005 existând 23,3% din totalul IMMurilor la nivel naţional.
Potenţialul şi structurile economice sunt diferenţiate între
judeţ şi municipiu: agricultura are o
prezenţă
dominantă în economia judeţului Ilfov(29,1%), iar economia capitalei este
caracterizată de dezvoltarea sectoarelor de servicii (79,3%) şi industrie
(19,6%).
Infrastructura
·
Regiunea Bucureşti-Ilfov, prin municipiul
Bucureşti, cel mai important nod de transport
rutier-feroviar-aerian
naţional şi internaţional al ţării, se caracterizează printr-un înalt grad de
accesibilitate,
fiind situată pe cele două coridoare multi-modale europene: Axa Prioritară
Europeană
nr. 7 (Nădlac-Constanţa) şi Axa Prioritară Europeană Giurgiu-Albiţa planificate
a
fi
construite în perioada imediat următoare, precum şi în proximitatea Dunării
(Axa Prioritară
Europeană
Nr. 18).
·
Densitatea drumurilor publice/100 km2 în Regiunea Bucureşti-Ilfov atingea în anul
2005
valoarea
de 47,9km/100 km2, mai
ridicată în judeţul Ilfov (49,4km/100 km2) decât în
Bucureşti
(37,8km/100 km2),
existând însă un număr mare de drumuri publice nemodernizate
în
judeţul Ilfov (52,8%). Pentru Municipiul Bucureşti procentul de străzi orăşeneşti
nemodernizate
(53,2% în anul 2005) este foarte mare pentru o capitală europeană şi afectează
desfăşurarea
în bune condiţii a traficului rutier.
·
Regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă cea mai
mare densitate de căi ferate la 1.000 km2 de
Această
cifră se ridică la 504,2 km/1000 km2 pentru municipiul Bucureşti, ceea ce înseamnă de 10 ori media
naţională, municipiul Bucureşti fiind punctul de plecare al celor 8 magistrale
feroviare ce fac legătura cu celelalte regiuni ale ţării.
·
In plus, accesibilitatea aeriană şi
multi-modală este asigurată de două aeroporturi internaţionale:
”Henri Coandă” (Otopeni) cel mai mare aeroport internaţional din România (70%
din
transportul
total aerian de pasageri din România) şi ”Aurel Vlaicu” (Băneasa).
Zone cu probleme:
·
Accesul întreprinderilor la societatea
informaţională este încă scăzut. Doar 12,2% din
întreprinderile
din Regiunea Bucureşti-Ilfov sunt conectate la internet, existând 13,6
computere
la 100 de angajaţi.Insa, doar 60,1% din computerele întreprinderilor sunt
conectate si au acces la Internet.
·
Accesul dificil la finanţare, lipsa
dotărilor infrastructurale (, construcţii, utilităţi,echipamente, aparatura,
TIC,etc) sunt probleme majore cu care se confruntă majoritatea infrastructurilor de sustinere a
domeniului de afaceri.
·
Un alt punct slab este accesul redus al
populaţiei rurale şi a grupurilor dezavantajate la educaţie, mai ales la studiile
superioare, dotarea insuficientă a instituţiilor de învăţământ superior şi şcoli
TVET .
·
Mai mult, infrastructura din domeniul
sanatatii a Regiunii Bucureşti-Ilfov se află în mare parte într-o stare de
degradare avansată şi cu o lipsă acută de echipamente moderne generate de
resursele financiare insuficiente alocate sistemului de sănătate.
·
Una dintre cele mai importante probleme
este cea privind facilităţile de îngrijire ale copiilor
atunci
când părinţii sunt la serviciu. Numărul nou-născuţilor este mare, dar numărul
centrelor
de
îngrijire zilnică sau al creşelor este limitat, iar cele private sunt foarte
costisitoare.
·
Creşterea cantităţii de deşeuri menajere de
aproximativ 3,4 ori în ultimii patru ani reprezintă
o
altă problemă acută a regiunii, cu precădere pentru Municipiul Bucureşti
Analiza
SWOT
PUNCTE FORTE
|
PUNCTE SLABE
|
Bucureşti-Ilfov – un pol naţional al
creşterii
economice şi creării de locuri de
muncă
|
Niveluri
scăzute de participare la activitatea
economică,
câştiguri şi venituri relativ scăzute,
precum
şi productivitatea muncii scăzută
|
Cel
mai mare volum al investiţiilor străine directe din
România
(56% din total în anul 2004)
|
Niveluri
relativ ridicate ale şomajului în rândul
tinerilor
(sub 25 de ani) – 21,2%
|
O
structură economică în care domină sectorul servicii
(63,4%),
precum şi un important sector al industriei
prelucrătoare
|
Trenduri
demografice negative (rată de dependenţă
demografică
ridicată, ponderea scăzută a populaţiei în
vârstă
de 0-20 ani în total populaţie)
|
Cel
mai mare număr de IMM la nivel NATIONAL
|
Grad
de modernizare scăzut al drumurilor publice
(52,4%),
trafic intens în zona urbană (circa 1.500.000
maşini
circulă zilnic în Municipiul Bucureşti) care
determină
blocarea arterelor principale
|
Regiunea
este lider naţional în ceea ce priveşte
capacitatea
de inovare
|
Şoseaua
de centură din jurul Bucureştiului nefinalizată
|
Nivel
ridicat de calificare a forţei de muncă şi cel mai
ridicat
nivel de salarizare din ţară
|
Majoritatea
infrastructurii de sănătate şi educaţie
necesită
reabilitări/îmbunătăţiri
|
Cel
mai important nod de transport din România, aflat
în
inima a două coridoare de transport pan-europene
(coridoarele
multi-modale IV şi IX)
|
Investiţii
insuficiente în cercetare şi dezvoltare
tehnologică
|
Concentrare
mare de întreprinderi active în sectorul
telecomunicaţiilor
|
Pondere
mare a populaţiei rurale în judeţul Ilfov cu
acces
scăzut la serviciile de bază
|
Pondere
mare a persoanelor cu studii superioare,
precum
şi a facilităţilor de cercetare
|
Degradare
socială şi excluziune, mai ales în zonele
urbane
afectate de o masivă restructurare economică
|
Existenţa
unei oferte turistice (în special de afaceri,
dar
şi culturale, recreaţionale şi sportive
|
Cartiere
mărginaşe cu condiţii precare de locuit
|
Infrastructură
de mediu inadecvată, care nu sprijină
dezvoltarea
economică şi socială
|
|
Degradarea
patrimoniului cultural-turistic
|
OPORTUNITATI
|
AMENINTARI
|
Investiţiile
private concentrate în domeniul afacerilor
imobiliare
(clădiri de birouri, spaţii de depozitare)
|
Migrarea
forţei de muncă calificate/educate
|
Dezvoltarea
industriilor indigene, mai ales în
sectoarele
cu înaltă valoare adăugată şi nişe de piaţă
|
Creşterea
costurilor serviciilor publice pentru
populaţie
şi agenţi economici
|
Dezvoltarea
sectorului IMM – o potenţială sursă de
creştere
economică şi creare de locuri de muncă
|
Abandonarea
activităţilor agricole din cauza
veniturilor
scăzute şi excluziunii sociale din mediul
rural
|
Noi
calificări, produse şi procese derivate din
cooperarea
dintre universităţi, institutele de cercetare
şi
mediul de afaceri
|
Riscul
închiderii multor întreprinderi din cauza intrării în UE
|
Noi
activităţi bazate pe tehnologia informaţională
|
Incapacitatea
de a dezvolta, printr-o planificare
spaţială
adecvată, infrastructura fizică şi socială necesară, pentru a facilita
dezvoltarea regională
|
Creşterea
alocărilor financiare UE pentru
infrastructura
de transport şi mediu
|
Creşterea
numărului problemelor medicale ca urmare
a
procesului de îmbătrânire a populaţiei şi condiţiilor
precare
de mediu
|
Servicii
mai bune pentru populaţie şi agenţi economici
|
|
Reintroducerea
României în circuitul turistic internaţional
|
Recomandari:
·
Concentrarea creşterii economice,
impulsionată de investiţiile străine directe în jurul
Bucureştiului
şi ca urmare creşterea disparităţilor dintre Regiunea Bucureţti Ilfov şi
celelalte
şapte regiuni, precum şi apariţia problemelor de congestionare a oraşului
capitală;
·
Inlaturarea declinul socio-economic a
numeroase centre urbane mari prin diminuarea
rolului
lor în dezvoltarea arealelor adiacente şi a Regiunilor
·
Importanţa cheie a accesibilităţii ca o
precondiţie pentru dezvoltarea locală,precum si
a legăturilor Bucurestiului si jud.Ilfov cu
zonele înconjurătoare
·
Sporirea competitivitatii in sectoarele
industriale cu dezvoltare ridicata
·
Creşterea mobilităţii forţei de muncă
·
Inmultirea investitiilor in domeniul
informatiilor si comunicatiei
·
Concentrarea fortei de munca existenta
si a fondurilor existente ,cu destinatii specifice,
astfel
incat sa se finalizeze programele de infrastructura in curs de desfasurare.
·
Dezvoltarea polilor de creştere urbani
regionali/locali prin adoptarea unei abordări de
dezvoltare
regională policentrică şi îmbunătăţirea legăturilor dintre zonele rurale şi
cele
urbane
·
Sprijinirea dezvoltării infrastructurii
sociale şi economice pe baze nevoilor regionale,
facilitând
realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate;
·
Îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a
competitivităţii regiunii Bucuresti-Ilfov ca locaţii
pentru
afaceri
·
Prioritizarea proiectelor după
consultarea regiunii asupra celor mai relevante
elemente
ale strategiilor naţional sectoriale de dezvoltare.
In concluzie, regiunea Bucuresti-Ilfov este un conglomerat
industraial, ce inglobeaza laolalta puncte forte si puncte slabe, care are,
insa, posibilitati neexplorate de satisfacere a nevoilor cetatenilor. Aceste
cereri pot fi indeplinite atata vreme cat se va investi un mai mare interes in
dezvoltarea economica si sociala a populatiei regiunii respective.
Total
|
MACROREGIUNEA 3
MACROREGION 3 |
|||||
Sud-Muntenia
|
Bucureşti-Ilfov
|
|||||
South-Muntenia
|
Bucharest-Ilfov
|
|||||
Agricultură, vânătoare şi silvicultură
|
34081.9
|
6214.8
|
371.1
|
0.01
|
0.00
|
|
Pescuit şi piscicultură
|
44.4
|
5.4
|
9.1
|
0.00
|
0.00
|
|
Industrie1)
|
118486.0
|
20502.1
|
19483.0
|
0.57
|
0.33
|
|
Construcţii
|
54628.2
|
5560.8
|
18050.0
|
0.53
|
0.28
|
|
Comerţ
|
54549.8
|
5046.8
|
19117.5
|
0.56
|
0.31
|
|
Hoteluri şi restaurante
|
8727.3
|
848.0
|
2470.4
|
0.07
|
0.01
|
|
Transport, depozitare şi comunicaţii
|
51485.4
|
5465.6
|
17667.7
|
0.52
|
0.27
|
|
Intermedieri financiare
|
11425.0
|
640.0
|
6436.8
|
0.19
|
0.04
|
|
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi
de servicii prestate în principal întreprinderilor
|
71652.3
|
8159.3
|
21477.7
|
0.63
|
0.40-
specializare
|
|
Administraţie publică şi apărare
|
22169.9
|
2599.5
|
6029.1
|
0.18
|
0.03
|
|
Învăţământ
|
17340.0
|
1893.3
|
2605.8
|
0.08
|
0.01
|
|
Sănătate şi asistentă socială
|
13945.3
|
1553.3
|
2352.2
|
0.07
|
0.00
|
|
116070.4
|
3.41
|
1.67
|
||||
Valoarea adaugată brută
regională (VABR)
|
458535.5
|
58488.9
|
116070.4
|
|||
Impozite pe produs2)
|
56415.6
|
7196.1
|
14280.6
|
|||
Drepturi asupra importurilor (taxe vamale)
|
1192.3
|
152.1
|
301.7
|
|||
Subvenţii pe produs
|
-1443.4
|
-385.3
|
-131.0
|
|||
Produs intern brut regional
(PIBR) - total
|
514700.0
|
65451.8
|
130521.7
|
|||
Produs intern brut regional pe
locuitor - lei
|
23934.6
|
19927.3
|
58060.6
|
|||
 |
||||||
pj
|
1.29
|
||
IIpII min
|
0.29
|
||
Coef
|
1.41
|
grad mare de concentrare
|
|
